Oare cum naiba poate ocupa cineva un post de șef și să fie paralel cu cea ce face?
Da, știu cum, a cumpărat postul. Nu am aflat direct dar
lucrurile se leagă. Lucrezi cu soția ani la rând ca subaltern, nimeni nu se sesizează
că ești soțul șefei și că ești prost grămadă. Toată lumea îți zice că ești deștept,
că ești bun în ceea ce faci. Nu e așa dar nici prost nu ești. Îți permiți să
îți bați joc de toți, să îi faci proști pe toți în față dar nimeni nu îndrăznește
să își zică că de fapt tu ești un idiot.
Dar brusc, totul se schimbă odată cu guvernul la care soția
ta a lins ani de zile. Ea își găsește repede un post liniștit sub umbrela
ocrotitoare a partidului și tu rămâi idiot pe același post.
Acu ce faci?
Toți te strigă pe nume, adică idiot și chiar trebui să
lucrezi. Și într-o zi te cheamă noul șef în birou să îți pună în vedere că
trebuie să pleci, că ești inutil în toată ecuația politică actuală (nu că ai avut
vreo utilitate vreodată). Disperată soția ta, care este și ea la fel de inutilă
ca tine, apelează la ultima frântură de pilă care o mai are în partid și îți
găsește un post de șef, pe bani, la ultima instituție care mai poate fi
controlată. Faci o rată de nevoi personale pe 5 ani, cu ipotecă, îi pui la pilă
banii în căciulă și uite așa ajungi șef.
Doar că ajungi șef la niște oameni normali, profesioniști și
cu capul pe umeri. Începi cu minciuni, că ai luat examenul pe bune, nu că ai
copiat ca porcul literă cu literă, că ești bun profesionist și citezi de câte
ori ai ocazia singura lege care ai învățat-o deși nu ai înțeles-o. Și ai ajuns
în aceeași poziție în care îi faci pe alții proști deși tu ești singurul idiot
care își fură singur căciula.
